Manifestările de anvergură ale acestor două Platforme
unioniste au impus ridicarea tabu-ului de pe subiectul Unirii – drept cea mai
scurtă cale de desprindere a Basarabiei de orbita rusească și de integrare în NATO și UE. Au avut loc dezbateri la televiziuni,
mai mulți lideri de opinie, cercetători
și politicieni de la Putere, inclusiv
Președintele României, invocând
imperativul refacerii unității naționale prin reunirea celor două state românești. Consiliul Unirii a salutat – în anul
2013 – declarațiile menite să ”Readucă
Basarabia Acasă” ale unor înalți
demnitari români, inclusiv parlamentari. Reunificarea ar însemna salvarea
teritoriului multpătimit și a populației lui zbuciumate și nedreptățite din
stânga Prutului.
Consiliu Unirii dorește
ca Republica Moldova,
prin greutăți, dar, totuși, să avanseze spre Vest și a salutat că UE a acceptat parafarea
acordurilor asociative cu cel de-al doilea stat românesc, printr-un sprijin
major și din partea României. CU speră
că populația proeuropeană majoritară
din stânga Prutului nu va permite abaterea societății de la opțiunea
europeană, care înseamnă și opțiune proromânească, în pofida unor încercări
ale Puterii de la Chișinău de a trasa o
linie inadecvată de demarcație între opțiunea/demersul european și opțiunea
proromânească/demersul unionist.
În anul 2013, o realizare incontestabilă pentru recunoașterea și
restatuarea adevărului privind limba română ca limbă oficială a fost Hotărârea
istorică a Curții Constituționale, potrivit căreia textul Declaraţiei
de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei, astfel încât limba
de stat a Republicii Moldova este univoc limba română. Declaraţia de
Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, încât nicio
prevedere a acesteia nu-i poate depăşi cadrul. Decizia de demnitate națională a Curții
Constituționale deschide calea pentru
revenirea la reexaminarea obiectivă a actului de ocupație din 1940, a statutului de ocupație în prezent al celui de-al doilea stat românesc și la identificarea soluției pentru ca nulitatea Pactului criminal
Molotov-Ribbentrop, calificat obiectiv și
în Declarația de Independență, să conducă la lichidarea consecințelor acestuia pentru teritoriul rupt din
trupul Patriei-mamă, România.
Acesta este obiectivul pentru care Consiliul Unirii îi
cheamă în continuare pe unioniști pe o
platformă de activitate comună în următorii ani. Consiliul Unirii speră că anul
2018, când se va marca centenarul de la Unirea Basarabiei cu România, va însemna
și reunificarea celor două state românești, realizându-se refacerea unității noastre naționale,
care trebuie să fie ideea națională a
românilor.
Consiliul Unirii urează din tot sufletul românilor și prietenilor alogeni, integrați în spatial românesc, – tuturor celor care
ne respectă limba, istoria, tradițiile,
obiceiurile, cultura, dar și dreptul la
un viitor comun într-o Românie unificată și
puternică, într-o Europă prosperă, în baza Declarației de Independență, în
baza Constituției și a CvEDO, – rezistență și încrederea că
România, împreună cu toată Europa, și
Statele Unite ale Americii ne sunt prieteni adevărați și că putem reuși ca poporul german, care s-a reunit și a devenit un popor întreg și prosper.
Chișinău, 31
Decembrie 2013
