S-a născut la 2 iunie
1957, în satul Coşcodeni,
raionul Sângerei. După absolvirea şcolii medii din satul natal şi a şcolii
fluvială-tehnică din oraşul Tighina, este încorporat în armata sovietică.
În 1978, este trimis la Şcoala Superioară
a Ministerului Afacerilor Interne a URSS din oraşul Reazani, pe care o absolvă
cu gradul de locotenent, în specializarea drept şi justiţie. Perioada
1982–1989 îl găseşte ca inspector, inspector superior şi şef al secţiei de
miliţie criminală în raionul Comrat. La începutul războiului transnistrean,
Valeriu Troenco era comisar-şef de poliţie
la Călăraşi. Evenimentele l-au prins la Criuleni, unde avea sarcina să asigure
paza unor obiective militare de pe partea
dreaptă a Nistrului şi a podului de la Dubăsari. Misiunea era una dificilă. Se
aflau în câmp deschis, fără nicio protecţie naturală. Erau acolo doar câteva
tranşee săpate în grabă, fără respectarea normele tactice. Mai deţineau şi
câteva mitraliere amplasate la nimereală şi nemascate. Inamicul trăgea din
tranşee bine îngropate şi consolidate,
amplasate la distanţă mică de pod. Poziţiile moldovenilor erau bombardate
zilnic, pagubele fiind serioase, dar Televiziunea din Chişinău transmitea la
jurnalele de ştiri cum că la Nistru este linişte. Faptul acesta îl indigna la
culme pe comisarul Troenco. În fiecare noapte aveau loc două-trei atacuri. Sute
de mine şi proiectile cădeau peste poliţişti. Moartea îi pândea la fiecare pas.
Oamenii era obosiţi, surmenaţi, dar nimeni nu se plângea, dimpotrivă, luptau în
continuare mai îndârjiţi, mai hotărâţi decât oricând. Moralul poliţiştilor
era susţinut de comandantul lor, comisarul Troenco. Acesta avea capacitatea să
asculte toate păsurile subalternilor. Le alina prin cuvinte blânde dorul de
acasă, de familie, le respecta punctele de vedere. Pentru că îşi iubea oamenii.
Nu le risca vieţile în zadar. Analiza cu mare grijă situaţiile, ştiind că în
spatele deciziilor sale se aflau destinele unor oameni. Mare calitate pentru linia
întâi a frontului. Alături de camarazii săi a participat la diverse misiuni de
luptă, a localizat amplasamentele separatiştilor şi ale cazacilor, a efectuat
misiuni de recunoaştere. Nici un subaltern din batalionul
comisarului Troenco nu a avut vreun gând de retragere sau de abandonare a
poziţiilor. Ei se aflau acolo să lupte şi să câştige. Erau în joc onoarea lor
şi independenţa Moldovei. Numeroasele ordine bizare venite de la Chişinău au
fost, de multe ori, ignorate. Deşi li se cerea să nu atace, să intre în
ofensivă, subordonaţii comisarului Troenco atacau separatiştii fie zi, fie
noapte.
Într-una din zilele
începutului de mai, cercetaşii comisarului Troenco au reuşit să captureze trei
gardişti. Ostatecii au fost aduşi în faţa comandantului. Asupra lor s-a găsit
schema câmpurilor minate. Această descoperire i-a ajutat pe cercetaşi şi
poliţişti să pătrundă în spatele frontului inamic. Valeriu Troenco a condus
multe acţiuni pentru lichidarea grupelor inamice. În satul Robi, de pildă,
separa-tiştii acţionau inclusiv cu
blindate performante din dotarea Armatei
a 14-a ruse. Împreună cu alţi comisari din stânga şi din dreapta Nistrului, au
fost organizate acţiuni pentru anihilarea inamicului. Colaborarea cu ceilalţi
comandanţi – comisarii de la Bălţi, Drochia şi Soroca – s-a făcut cu succes,
după toate regulile războiului.
Pentru
menţinerea moralului cât mai ridicat, oameni de cultură şi artă obişnuiau să
vină pe front printre militari şi voluntari, poliţiştii
fiind vizitaţi astfel de poetul Grigore Vieru şi de Doina şi Ion Aldea
Teodorovici, de poetul român Adrian Păunescu şi de mulţi alţii. În luna mai au
venit în vizită la ei preşedintele Parlamentului, Alexandru Moşanu, şi
ministrul de interne, Constantin Antoci. Comisarul
Troenco a raportat situaţia de pe front şi a adus la cunoştinţă faptul că
poziţiile lor erau permanent survolate de două elicoptere ale Armatei a 14-a,
cu misiuni de recunoaştere şi de reglare a ţintelor.
Cu doar o noapte în urmă, comisariatele de poliţie din Drochia, Călăraşi şi
Ungheni, de pe linia frontului, fuseseră atacate cu peste 70 de obuze.
La scurt timp după vizita celor doi, un
elicopter inamic a reapărut
deasupra poziţiilor poliţiştilor. Comisarul Troenco a ordonat doborârea
lui. Un tir concentrat de mitralieră a reuşit să avarieze grav ţinta, astfel
încât aparatul a fost silit să aterizeze în apropiere de Dubăsari. În
consecinţă, separatiştii şi conducerea Armatei a 14-a au renunţat la folosirea
elicopterelor pentru cercetarea poziţiilor de luptă moldoveneşti.
Comisariatele de poliţie, inclusiv cel din
Călăraşi, au fost între timp mult mai bine înzestrate. Atinseseră baremele
cerute de regulament. Aveau acum
suficient armament şi efective pentru a dezmembra
forţele inamice din Transnistria şi pentru a cuceri punctele vitale şi
strategice de pe malul stâng al Nistrului. A lipsit însă decizia politică.
Preşedinţia, comandantul suprem Mircea Snegur în speţă, a ezitat şi de această
dată, s-a dovedit duplicitar şi lipsit de curaj. Şansa de a porni ofensiva şi
de a câştiga victoria a fost, astfel, ratată. Conducerea Moldovei şi a
ministerelor ţării nu ne lăsau să atacăm inamicul, mereu au stat în defensivă.
De câteva ori am luat oraşul Dubăsari, mai târziu şi Tighina, după care imediat
venea ordinul de retragere, de cedare a poziţiilor cucerite prin eroism şi
sânge. Simţeam parcă o trădare
de la cel mai înalt nivel de conducere…
După terminarea războiului, comisarul
Troenco a fost decorat, pentru acte de bravură, cu Ordinul „Ştefan cel Mare” şi
alte medalii de stat. Revenit de pe front, ofiţerul de poliţie va continua
lupta, de această dată cu hoţii şi crima organizată. În anii următori, Valeriu
Troenco este numit, succesiv, şef al Departamentului instituţiilor penitenciare
şi decan la Academia Naţională de Poliţie, iar în 1999, viceministru la
Ministerul Justiţei. În 2001, a devenit prorector la Universitatea de Criminologie
din Chişinău. În vizorul preocupărilor
sale s-au aflat şi refugiaţii pe care a reuşit să-i ajute din poziţia de
director al Centrului pentru Refugiaţi cu grad de consilier de stat. La una din
comemorările războiului din Transnistria, Valeriu Troenco spunea: „Nu voi uita
niciodată cum am săpat o tranşee în grădina unei bătrâne, care voia să sădească
vie. Atunci ea m-a îndrumat
să lupt şi a spus că va pune vie mai târziu.”
Veteranul
Valeriu Troenco, astăzi general maior de justiţie, mai spune că „războiul ne-a
prins pe piciorul stâng, Chişinăul intrînd în el total nepregătit.” Regretând
lipsa de implicare a organelor de stat şi a celor politice, Troenco a scos la
iveală şi unele „adevăruri”: „Atunci când eram atacaţi de cazaci şi
separatişti, de organele anticonstituţionale
transnistrene, nu primeam la timp susţinerea Comandamentului
Suprem, ne dezinformau, ne ajutau să nu luptăm cu inamicul şi aceasta o făceau
foştii generali, mai pe urmă politicienii, businesmanii, şi mă refer la
Molojen, Mişin, Voronin, Dimitrov… Acum înţeleg de ce ei ne ordonau să închidem
focul, dar noi mai mult ascultam de femei şi de copii, care ne îndemnau să îi
apărăm.”
La 7
aprilie 2009, are loc la Chişinău o manifestaţie de protest la care au
participat peste 15 000 de tineri. Ei cereau dreptate şi alegeri corecte.
Manifestaţia a fost reprimată de forţele de ordine în ţară, ei cereau demisia
comuniştilor. Au fost arestaţi tineri nevinovaţi,
au fost bătuţi şi siliţi să dea declaraţii mincinoase. Toate acestea din
ordinul preşedintelui Voronin. După această manifestaţie,
generalul Troenco alături de generalii Victor Catan, Anton Gămurar,
Ion Costaş şi alţi combatanţi au cerut demisia preşedintelui. În opinia
generalului Troenco, „guvernarea comunistă gestionează ţara ca pe o gospodărie
personală. Cupa răbdării s-a umplut şi deja dezacordul cetăţenilor se revarsă
în nemulţumiri care trec de limita Codului Penal.”
Valeriu Troenco este pensionar, dar mai
lucrează în domeniul dreptului social, participă la acţiuni de protest organizate
de forţele democratice din Republica Moldova, luptă pentru drepturile sociale
ale combatanţilor, este adânc nemulţumit de conducerea politică şi de
guvernanţii actuali, care nu fac nimic pentru ameliorarea situaţiei
economice în republică. Circa un milion de moldoveni, tineri şi mai în vârstă,
specialişti şi meseriaşi în diverse domenii au plecat în Rusia, Ucraina,
România, Italia, Spania şi în alte ţări unde lucrează din greu. Actualii
guvernanţi şi oamenii de afaceri în spatele cărora stau Filat, Plahotniuc,
Stati ş.a. nu au făcut nimic pentru ridicarea nivelului de trai al
intelectualilor, ţărănimii şi clasei muncitoare, nu fac nimic pentru
organizarea de noi locuri de muncă şi ridicarea economiei naţionale, ei
lucrează numai în interesul lor personal. Există, din fericire, şi oameni
precum generalul Troenco, ce-i drept foarte puţini, care apără democraţia, iar
drepturile omului au devenit motivaţia şi ţinta lor.
................................................................................................
Pe 5 aprilie ac., General-maiorul de justiţie în rezervă Valeriu
Troenco a depus jurământul în calitate de ministru al Apărării, în
prezenţa preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi a premierului
Iurie Leancă.
Preşedintele şi-a exprimat speranţa că situaţia din armată se va îmbunătăţi
odată cu venirea noului ministru. La rândul său, Valeriu Troenco a declarat că
îşi propune să sporească încrederea societăţii în Armata Naţională. Generalul
promite să îmbunătăţească şi calitatea înrolării tinerilor în serviciul
obligatoriu de armată. Asta în contextul unui raport al Procuraturii Generale,
pentru anii 2011-2013, care arată că doar o mică parte din tinerii examinaţi de
către comisiile medico-militare au fost declaraţi apţi să exercite serviciul
militar. Anul trecut, din cele 8.300 de persoane chemate la comisii
medico-militare, doar 1500 au fost înrolate. Valeriu Troenco a deţinut funcţia
de viceministru al Justiţiei şi de Director al Departamentului Instituţiilor
Penitenciare în perioada anilor 1999-2001. Din 2001 şi până în 2004, a fost
prorector şi lector la Universitatea de Criminologie din Chişinău. Este veteran
al conflictului armat de pe Nistru, din 1992, şi a fost înaintat în această
funcţie, conform algoritmului, de către Partidul Liberal Reformator. Anterior,
formaţiunea l-a propus pe expertul în drept constituţional Vitali Catană, care
însă şi-a retras candidatura după o serie de critici. Troenco l-a înlocuit pe
generalul Vitalie Marinuţa, care şi-a dat demisia în urma unor divergenţe cu
şeful statului, comandantul suprem al Forţelor Armate.
Ii uram noului ministru al Apararii, domnului Gl. Mr. (r) Valeriu Troenco, mult succes in deosebit de importanta functie incredintata!
Col. (r) Anatolie MUNTEANU
şedintele şi-a
exprimat speranţa că situaţia din armată se va îmbunătăţi odată cu
venirea noului ministru. La rândul său, Valeriu Troenco a declarat că
îşi propune să sporească încrederea societăţii în Armata Naţională.
Generalul promite să îmbunătăţească şi calitatea înrolării tinerilor în
serviciul obligatoriu de armată. Asta în contextul unui raport al
Procuraturii Generale, pentru anii 2011-2013, care arată că doar o mică
parte din tinerii examinaţi de către comisiile medico-militare au fost
declaraţi apţi să exercite serviciul militar. Anul trecut, din cele
8.300 de persoane chemate la comisii medico-militare, doar 1500 au fost
înrolate.
Valeriu Troenco a deţinut funcţia de viceministru al Justiţiei şi de
Director al Departamentului Instituţiilor Penitenciare în perioada
anilor 1999-2001. Din 2001 şi până în 2004, a fost prorector şi lector
la Universitatea de Criminologie din Chişinău. Este veteran al
conflictului armat de pe Nistru, din 1992, şi a fost înaintat în această
funcţie, conform algoritmului, de către Partidul Liberal Reformator.
Anterior, formaţiunea l-a propus pe expertul în drept constituţional
Vitali Catană, care însă şi-a retras candidatura după o serie de
critici.
Troenco l-a înlocuit pe generalul Vitalie Marinuţa, care şi-a dat
demisia în urma unor divergenţe cu şeful statului, comandantul suprem al
Forţelor Armate.
Citeste mai mult: adev.ro/n3k05g
Citeste mai mult: adev.ro/n3k05g
Preşedintele şi-a exprimat speranţa că situaţia din armată se va
îmbunătăţi odată cu venirea noului ministru. La rândul său, Valeriu
Troenco a declarat că îşi propune să sporească încrederea societăţii în
Armata Naţională. Generalul promite să îmbunătăţească şi calitatea
înrolării tinerilor în serviciul obligatoriu de armată. Asta în
contextul unui raport al Procuraturii Generale, pentru anii 2011-2013,
care arată că doar o mică parte din tinerii examinaţi de către comisiile
medico-militare au fost declaraţi apţi să exercite serviciul militar.
Anul trecut, din cele 8.300 de persoane chemate la comisii
medico-militare, doar 1500 au fost înrolate.
Valeriu Troenco a deţinut funcţia de viceministru al Justiţiei şi de
Director al Departamentului Instituţiilor Penitenciare în perioada
anilor 1999-2001. Din 2001 şi până în 2004, a fost prorector şi lector
la Universitatea de Criminologie din Chişinău. Este veteran al
conflictului armat de pe Nistru, din 1992, şi a fost înaintat în această
funcţie, conform algoritmului, de către Partidul Liberal Reformator.
Anterior, formaţiunea l-a propus pe expertul în drept constituţional
Vitali Catană, care însă şi-a retras candidatura după o serie de
critici.
Troenco l-a înlocuit pe generalul Vitalie Marinuţa, care şi-a dat
demisia în urma unor divergenţe cu şeful statului, comandantul suprem al
Forţelor Armate
Citeste mai mult: adev.ro/n3k05g
Citeste mai mult: adev.ro/n3k05g
Preşedintele şi-a exprimat speranţa că situaţia din armată se va
îmbunătăţi odată cu venirea noului ministru. La rândul său, Valeriu
Troenco a declarat că îşi propune să sporească încrederea societăţii în
Armata Naţională. Generalul promite să îmbunătăţească şi calitatea
înrolării tinerilor în serviciul obligatoriu de armată. Asta în
contextul unui raport al Procuraturii Generale, pentru anii 2011-2013,
care arată că doar o mică parte din tinerii examinaţi de către comisiile
medico-militare au fost declaraţi apţi să exercite serviciul militar.
Anul trecut, din cele 8.300 de persoane chemate la comisii
medico-militare, doar 1500 au fost înrolate.
Valeriu Troenco a deţinut funcţia de viceministru al Justiţiei şi de
Director al Departamentului Instituţiilor Penitenciare în perioada
anilor 1999-2001. Din 2001 şi până în 2004, a fost prorector şi lector
la Universitatea de Criminologie din Chişinău. Este veteran al
conflictului armat de pe Nistru, din 1992, şi a fost înaintat în această
funcţie, conform algoritmului, de către Partidul Liberal Reformator.
Anterior, formaţiunea l-a propus pe expertul în drept constituţional
Vitali Catană, care însă şi-a retras candidatura după o serie de
critici.
Troenco l-a înlocuit pe generalul Vitalie Marinuţa, care şi-a dat
demisia în urma unor divergenţe cu şeful statului, comandantul suprem al
Forţelor Armate
Citeste mai mult: adev.ro/n3k05g
Citeste mai mult: adev.ro/n3k05g
